Conform unei știri difuzate de agențiile de presă, ca și de posturile de televiziune, doi schiori și-au pierdut viața într-un tragic accident de avalanșă produs sâmbătă, 5 martie 2022, pe versantul Nordic al Masivului Făgăraș, în zona cabanei Bărcaciu (conform altor articole de presă, în apropiere de cababa Negoiu, în „zona superioară a cabanei Bărcaciu”, „pe traseul dintre cabana Bărcaciu și cabana Negoiu”).
Din nefericire, s-a produs din nou un accident, soldat cu pierderea a două vieți, un accident ce, cu o probabilitate destul de mare, putea fi evitat.
Vom încerca o analiză, mai întâi a modului în care presa a prezentat acest accident, și în care prezintă, în general, producerea unor accidente de avalanșă, și apoi, a accidentului în sine. În ceea ce privește analiza accidentului propriu-zis, în lipsa aproape totală a unor informații pertinente, vom fi obligați să ne mulțumim a face simple supoziții. Cu toate acestea, vom încerca să tragem unele concluzii, care ar putea fi utile altor practicanți (schiori, alpiniști sau simpli drumeți), contribuind la reducerea riscului producerii, în viitor, a unor tragedii similare.
Așadar, de la început trebuie spus că articolele de presă menționate nu conțin aproape niciun detaliu legat de accident, în așa fel încât cititorul să își poată forma o imagine cât de cât apropiată de realitate. Și aceasta nu poate fi socotită o vină a jurnaliștilor ce semnează respectivele relatări, ci este o consecință a lipsei totale a informării și a formării în domeniul zăpezii și avalanșelor în România. Și credem că ar trebui început cu stereotipa formulă „au fost surprinși de o avalanșă” prin care sunt redate de fiecare dată evenimente de acest gen. S-ar putea pune întrebarea care este relevanța modului de exprimare, precum și accea dacă, nu cumva, legându-ne de asemenea aspecte, dăm dovada unei pedanterii excesive. Ei bine nu, deoarece formularea sus-menționată induce ideea că avalanșa este o fatalitate, un fenomen căruia nu ai cum să i te opui. Nimic mai fals. Într-o proporție de 90% din cazuri, victimele au declanșat ele însele avalanșa care le-a fost fatală. Ceea ce semnifică faptul că cea mai bună metodă de a nu fi prins într-o avalanșă este aceea de a nu o declanlșa tu însuți.
Mai departe, nu ni se spune decât că avalanșa s-a produs în Masivul Făgăraș (dar și aici informațiile sunt contradictorii, fiind vorba de „zona cabanei Bărcaciu”, „zona superioară a cabanei Bărcaciu”, „în apropiere de cabana Negoiu” sau pe „traseul dintre cabana Bărcaciu și cabana Negoiu”), că aceasta a avut drept consecință moartea a doi schiori și că acțiunea de salvare a presupus intervenția a 16 salvatori montani. Într-un material publicat în „Ora de Sibiu” se menționează că victimele erau doi schiori cu experiență (unul fiind fost salvator montan) și că au fost găsiți de prietenii cu care au mers la schi „grație echipamentului de detectare în caz de avalanșă”, „sub 3 metri de zăpadă”.
Care sunt informațiile care ar fi fost important să ne fie furnizate? În primul rând, o indicare mult mai precisă a locului unde a fost declanșată avalanșa și, îndeosebi, a altitudinii (a zonei de plecare, a zonei depozitului), a orientării pantei pe care aceasta s-a produs, a gradului de înclinare și a profilului acesteia. Apoi, ar mai fi fost util să știm care este ora la care s-a produs accidentul, precum și starea vremii din ziua respectivă. În fine, nu reiese cu claritate dacă cei care au găsit victimele schiau împreună cu acestea sau erau în altă parte (se pare că nu erau împreună, deoarece se menționează că întâi au semnalat dispariția victimelor și apoi le-au găsit) și nici care era nivelul cunoștințelor de care dispuneau cei doi schiori în domeniul zăpezii și al avalanșelor. În ceea ce privește cauza decesului, nu se precizează dacă acesta a fost provocat de traumatism sau de asfixie mecanică. Poate ar fi fost prea mult ca, într-un articol de presă (cu tematică generală, nu de specialitate) să fie comunicate date referitoare la tipul avalanșei și caracteristicile acesteia.
De ce ar fi fost importante toate aceste informații? Ei bine, altitudinea este foarte importantă, cu atât mai mult, cu cât, Administrația Națională de Meteorologie, în buletinul nivologic (buletinul estimativ al riscului de avalanșă) din data de 05.03.2022, comunica, pentru Masivul Făgăraș, un indice de risc diferențiat în funcție de altitudine: 4 – mare, pentru altitudini de peste 1800 de metri și 3 – însemnat, pentru altitudini de sub 1800 de metri. Traseele care pot fi abordate diferă în funcție de gradul de risc de avalanșă, la fel și măsurile de precauție care trebuie luate. De asemenea, starea vremii (în momentul ieșirii pe munte și în perioada anterioară) este foarte importantă temperaturile relativ scăzute din zilele respective (cu minime de la -15 la -11 gr. C și maxime de la -11 la -7 gr. C, la peste 1800 m și minime de la -12 la -6 gr. C și maxime de la -6 la 0 gr. C, sub 1800 m) au constituit, în mod sigur, un factor agravant. La fel și vântul, care a suflat cu intensități de la slab la moderat, dinspre est și sud-est, ceea ce a condus la formarea de plăci de vânt pe versanții nordici (zonele nordice fiind zone de acumulare). Sigur, acestea sunt date generale, oferite de Stația Meteorologică de la Bâlea (din păcate, singurul punct de culegere a datelor de observație pentru Masivul Făgăraș!), situația putând să difere, zona de vale sau pădurea putând constitui un microclimat. Și înclinația și profilul pantei pe care s-a produs accidentul ar fi fost important să fie cunoscute, știut fiind că probabilitatea declanșării crește odată cu gradul de înclinare, iar anumite configurații ale pantei (cum ar fi profilul convex) constituie zone predilecte unde se poate rupe stratul de zăpadă. Nu dăm mai multe amănunte, acest material nefiind unul de formare, ci scopul său este acela de a atrage atenția asupra importanței informării și formării practicanților în domeniul zăpezii și al avalanșelor.
Dacă am fi avut toate elementele menționate mai sus, am fi putut eventual decela anumite erori săvârșite de victime, care, conștientizate și analizate de alți practicanți, ar contribui la evitarea unor accidente viitoare.
În ceea ce privește accidentul produs, din puținele date avute la dispoziție, putem presupune că a fost vorba de o avalanșă de placă friabilă, declanșată de cei doi schiori; faptul că au fost găsiți sub un strat de zăpadă cu o grosime de 3 m ar putea să indice că a fost o avalanșă de mari dimensiuni, cu excepția situației în care zona de depozit, unde au fost găsite victimele este un culoar îngust sau o adâncitură a terenului, unde zăpada provenită din avalanșă s-a acumulat într-o cantitate mai mare. Faptul că ambii schiori au fost prinși și îngropați de avalanșă ne conduce la concluzia că aceștia nu au respectat distanțarea de securitate, care, în funcție de condițiile concrete din teren poate fi și de 100 de metri. Dacă ar fi luat această măsură minimă de precauție, fie nu ar fi declanșat avalanșa, suprasarcina exercitată nefiind suficientă, fie dacă totuși ar fi declanșat-o, ar fi fost prinsă o singură persoană, coechipierul putând interveni pentru a-și salva colegul și deznodământul ar fi fost altul.
Cele arătate mai sus denotă importanța pe care o are formarea în domeniul zăpezii și al avalașelor, pentru toate categoriile de practicanți. ASGRA dorește să organizeze stagii de formare, pe diferite niveluri. Până acum, lipsa fondurilor și un anume dezinteres din partea presei (atât scrisă, cât mai ales audio-vizuală) au constituit serioase piedici în calea realizării acestui obiectiv.
De asemenea, facem apel la toți cei care sunt în posesia unor date referitoare la accidente de avalanșă să ne contacteze pe adresa de e-mail a asociației asgra2022@gmail.com sau a președintelui asociației marius_scheaua@yahoo.com , pentru a putea să le repertoriem și să le analizăm pe pagina de facebook a asociației.
Președinte,
Avocat Marius Șcheaua
